Lasă un comentariu

Nu-i uşor să fii părinte, de-ai uitat c-ai fost copil…

“Nu aud ce zici, deoarece faptele vorbesc mai tare decît cuvintele tale.”

Gîndiţi-vă la felul în care comunică Dumnezeu cu omenirea. Cum a făcut El legătura între cele două margini ale prăpastiei? Prin diferite metode şi forme de comunicare. A vorbit în persoană. A vorbit prin oameni ca profeţi sau preoţi. Şi-a scris mesajul în Biblie. A vorbit prin Duhul Sfînt. În cele din urmă a luat un trup omenesc prin Domnul Isus Cristos pentru a se prezenta pe Sine Însuşi.

Condensînd trăirea credinţei într-o frază scurtă, Domnul Isus îi oferă substanţă adevărată, comparativ cu învăţaţii acelor zile care au pierdut din vedere pe Dumnezeul pe care pretindeau că-l slujeau, încîlcindu-se cu tot felul de legi. Domnul Isus a vorbit simplu, prin pilde, exemple, ilustraţii. El e Marele Învăţător. Să-i urmăm exemplu, stabilind limite şi reguli reale, care să dea rezultate maxime.

Domnul Isus a dat reguli fundamentale care puteau fi aplicate cu succes în orice situaţie. Privitor la responsabilităţile omului faţă de Dumnezeu, reduce întreg subiectul la esenţă: “Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău. Aceasta este cea dintîi şi cea mai mare poruncă. Iar a doua, asemenea ei, este: să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi toţi Proorocii.” (Matei 22: 37-40)

A fi părinte şi a creşte copii e o lucrare grea. Ne uităm la copii, ne uităm la noi şi ne mirăm. Ne este de folos, asemenea Domnului Isus, să reducem ceea ce vrem să facem la cîteva propoziţii scurte.

Ce să comunicăm? De toate, pentru toţi, la vremea potrivită. Ideal e, să fim pregătiţi pentru a ne instrui proprii copii în orice domeniu şi aspect al vieţii. De ce să-i înveţe şcoala, vecinii, mass-media… sau, şi mai rău, strada, ceea ce de drept, suntem responsabili s-o facem noi părinţii. A fi părinte e o chemare sfîntă. Iar copiii sunt singurele comori cu care vom merge şi-n cer.

“Şi poruncile acestea, pe cari ţi le dau astăzi, să le ai în inima ta. Să le întipăreşti în mintea copiilor tăi, şi să vorbeşti de ele cînd vei fi acasă, cînd vei pleca în călătorie, cînd te vei culca şi cînd te vei scula” (Deuteronom 6:6, 7).

Copiii noştri, uneori, ca şi un “reproş” la insistenţele noastre de a face un lucru oarecare, îl citează pe Găbiţă din filmul românesc “De ce vulpea n-are coadă?” : -“Bună ziua toată ziua!” De fapt, aşa învaţă Dumnezeu pe părinţii tuturor veacurilor. Cînd să comunicăm? – acasă, în călătorie, cînd te culci, cînd te scoli – “toată ziua – bună ziua”. Ce să comunicăm? – poruncile, Cuvîntul Domnului, lucruri ce privesc viaţa de-aici, peste care suntem rînduiţi să fim administratori (isparvnici) credincioşi şi înţelepţi, şi perspective pentru viaţa viitoare.
”Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale. Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine” (Proverbe 10:1,5). Să folosim vremurile, cît copiii mai pot fi invăţaţi de noi.
“Şi voi, părinţilor, nu întărîtaţi la mînie pe copiii voştri, ci creşteţi-i, în mustrarea şi în învăţătura Domnului”(Efeseni 6:4).
Dumnezeu a dorit ca să fim mai intimi cu membrii familiei decît cu oricine altcineva, în cadrul acesta restrîns şi primordial, Dumnezeu a plasat nişte principii şi nişte linii orientative dumnezeieşti.

“Doamne, ajută-mă să string Cuvîntul Tău în inima mea ca să nu păcătuiesc împotriva Ta şi să-l pot comunica şi altora, în special, copiilor mei”.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: