Lasă un comentariu

Look on the bright side! Vezi partea buna!

Thank you God that You are at work in every circumstance and that you would help me to meditate on your word and all You have already done for me. Thank You that I don’t have to accomplish anything in my own strength, but through Your mighty power! Thank You that Your will be done in my life and that I will focus my attention on Your beauty and blessing in my life. I have all I need in You.

Soţii Bragaru

Vezi partea buna!  At any given moment we choose what we think about and also how we react to those thoughts. Because our actions are a direct result of our thoughts, that means it is important to monitor what we think and also to correct it if we have gone down a wrong path. The weight of our thoughts in reflected in 2 Corinthians 10:3-5, ” For though we live in the world, we do not wage war as the world does. The weapons we fight with are not the weapons of the world. On the contrary, they have divine power to demolish strongholds. We demolish arguments and every pretension that sets itself up against the knowledge of God, and we take captive every thought to make it obedient to Christ.” So we have established the importance of keeping our thoughts in line with the word of God, and because God’s word addresses every thing we deal with so perfectly, Paul…

Vezi articol original 279 de cuvinte mai mult

1 comentariu

Look on the bright side! Vezi partea buna!

Vezi partea buna!  At any given moment we choose what we think about and also how we react to those thoughts. Because our actions are a direct result of our thoughts, that means it is important to monitor what we think and also to correct it if we have gone down a wrong path. The weight of our thoughts in reflected in 2 Corinthians 10:3-5, ” For though we live in the world, we do not wage war as the world does. The weapons we fight with are not the weapons of the world. On the contrary, they have divine power to demolish strongholds. We demolish arguments and every pretension that sets itself up against the knowledge of God, and we take captive every thought to make it obedient to Christ.” So we have established the importance of keeping our thoughts in line with the word of God, and because God’s word addresses every thing we deal with so perfectly, Paul even gives us instruction on how we should think in Philippians 4:8, „Finally, brothers and sisters, whatever is true, whatever is noble, whatever is right, whatever is pure, whatever is lovely, whatever is admirable—if anything is excellent or praiseworthy—think about such things.”  Sounds pretty bright to me.

În fiecare clipă noi alegem la ce ne gândim și, de asemenea, și modul în care reacționăm la aceste gânduri. Pentru că acțiunile noastre sunt rezultatul direct al gândurilor noastre, asta înseamnă că este important să monitorizăm ceea ce gândim și să corectăm ceea ce am pornit greșit. Ponderea gândurilor noastre este reflectată în 2 Corinteni 10: 3-5, „Măcar că trăim în firea pământească, totuşi nu ne luptăm călăuziţi de firea pământească. Căci armele cu care ne luptăm noi nu sunt supuse firii pământeşti, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile. Noi răsturnăm izvodirile minţii şi orice înălţime care se ridică împotriva cunoştinţei lui Dumnezeu, şi orice gând îl facem rob ascultării de Hristos.

Deci, ne-am stabilit importanța menținerii gândurilor noastre în conformitate cu Cuvântul lui Dumnezeu, și pentru că cuvântul lui Dumnezeu se adresează la fiecare lucru pe care îl facem cu atâta perfecțiune, Pavel chiar ne dă instrucțiuni despre cum ar trebui să ne gândim în Filipeni 4: 8, „Încolo, fraţii mei/surorile mele, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună şi orice laudă, aceea să vă însufleţească.” Pentru mine sună destul de luminos. Și vreau mereu să aleg și să văd partea bună în tot ce mi se întâmplă.

Lasă un comentariu

Minunea Bragaru

A trecut ceva timp de când nu am mai scris pe blog. De fapt, ultima postare am scris-o chiar în ultima săptămână de sarcină. Da, am fost însărcinată pentru a 6-a oară (după al 3-lea copil am pierdut o sarcină). Și trebuie să vă mărturisesc cu bucurie, că a fost cea mai sănătoasă, cea mai plină de energie, cea mai plină de vitalitate sarcină. Anul trecut, în luna iulie am fost invitați de familia Costin să moderăm nunta copiilor lor, Beniamin și Virginia. Atunci simțeam eu că ceva se întâmplă în mine și cu mine, dar nu știam încă nimic despre sarcină. Însă au fost persoane care, văzând poze cu noi de la nunta aia pe Facebook, au întrebat ce vom avea. N-am știut ce să le răspund atunci. Acum știu. Era fetița noastră mult așteptată.
Demult renunțasem la idea să mai încercăm după o fată. Petru a mai glumit el din când în când că poate e oportun momentul, fiindcă schimbasem țara, clima, mediul, alimentația, stilul de viață… Deci, diverse apropouri din partea lui. La care eu, de fiecare dată, răspundeam cu: N-are rost… Renunțasem definitiv. Nu și soțul meu.

În primăvară, prin luna Martie, ambii am făcut un program de curățire a organismului cu Clean 9 (află detalii aici), după care am continuat să luăm Forever Vitolize, și, parcă totul s-a întâmplat de la sine. Trupul meu, și mintea mea, și duhul meu erau pregătite, așteptau să se întâmple minunea. Iar ea nu a întârziat. Doar după absența ciclului menstrual și creșterea burticii, mi-am dat seama că s-ar putea să fiu însărcinată. Nu toxicoză, nu vomă, nu stări anemice. Astea le-am avut din abundență cu celelalte sarcini.
La începutul lunii august am organizat un camping cu familia în corturi pe malul oceanului Pacific, după care am avut o călătorie cu mașina până pe coasta de est (3 zile de mers continuu) la Atlanta, GA, la nunta verișorului Sergiu Ghencea. Toată lumea, binențeles, mai în glumă – mai în serios, mă întrebau dacă ne-am decis să căutăm după o fată 🙂  Careva dintre verișori chiar s-a prins la o promisiune, că dacă vom avea fetiță, va veni să ne viziteze în Washington. Întorși din călătorie, am mers la doctor. La ultra-sound am așteptat în tăcere, foarte emoționată, să mi se arate toate organele copilului, toate dimensiunile; mi-a făcut și ceva poze… Specialistul de la aparat termina cu navigatul pe abdomenul meu, dar nu zicea nimic de gen/de sexul copilului. Într-un final, așa alehametea, spune: e fetiță… Pauză… Ați spus că e fetiță??? Sunteți sigură??? Îmi arătați și mie o dovadă??? … – Uitați-vă aici, nu se vede decât forma unui vagin, nimic mai mult. – Îmi faceți și o poză cu asta? 🙂 Sigur… Nu mă puteam opri din plâns… Doamna m-a întrebat: Sunteți bine? – Cum să nu… Am acasă 4 băieți! Iar după această fetiță am căutat și am așteptat mai bine de 18 ani…
Am devenit evenimentul zilei la Valley Women Clinic. Și până la naștere toată lumea din clinică știa și se minuna de cazul nostru. Mi se spunea: – Sunteți mama cu 4 băieți? Felicitări! Mare v-a fost credința!
Nașterea a fost precum toată sarcina – ușoară, ca o Odă a Bucuriei. Toată sarcina m-am alimentat sănătos și am avut din abundență vitaminele și suplimentele naturale necesare ale companiei noastre. În primele luni am folosit B12 cu acid folic, gel curat de aloe, și Forever Daily. Următoarele luni am luat NaturMin (care conține toate minerale necesare, inclusiv Calciu și vitamina D), Fields of Greens (excelentă sursă de hrană verde: grâu, orz, etc.). Sigur, cu unele dintre ele continui și după naștere pentru o reabilitare rapidă și eficientă și pentru alăptare cu succes.
În dimineața zilei de 20 martie, m-am trezit cu contracții. M-am pus pe numărat. Au mers din 15 în 15 minute, apoi din 10 în 10, din 5 în 5…  Printre contracții, am reușit să petrec băieții la școală. Pe Petru l-am rugat să nu plece nicăieri. I-am spus: Cred că astăzi vom ține în brațe prințesa noastră. Ne-am luat valiza și am pornit spre maternitate. Pe drum și apoi ajunși la centrul de naștere, mi s-au oprit contracțiile. Am râs, a fost alarmă falsă. Ne-am mai plimbat pe-acolo, ne-am mai rugat, dar nimic… Petru mi-a zis: Hai să mergem acasă, să prânzim, să ne odihnim și după aia vom reveni… Așa am și făcut. În seara aia eram invitați la ziua de naștere a nepotului Călin Ungureanu (el e pe 17 martie), și le-am spus copiilor să se pregătească să mergem la ei. Însă chiar înainte să ieșim din casă, au revenit contracțiile. I-am spus lui Daniel să ia una din mașini și împreună cu ceilalți băieți să plece fără noi. În urma lor, noi am urcat în cealaltă mașină, și am coborât spre maternitate din nou. Deja contracțiile erau foarte intense și regulate. Am reușit să ajung la biroul de înregistrare, să le spun cum mă cheamă, la restul întrebărilor a rămas să răspundă Petru. Eu am fost condusă în salonul de naștere. În câteva minute am fost verificată de o asistentă, în alte câteva minute a venit și doctorița mea, și în alte cîteva minute fetița noastră era la pieptul meu. Aleluia! Asistentele și doctorul își spuneau că adoră astfel de nașteri. Am făcut repede ce-am făcut și am plecat 🙂
Am numit această minune a noastră – Grace Victoria. Grace – pentru că e un har căpătat de la Domnul, o răsplată de la El. O măreață Victorie ne-a dat Domnul! Așteptarea credinței în neprihănire este răsplătită întotdeauna cu mult Har (Grace)!  Grace_1week_2days

Lasă un comentariu

PRIVEȘTE PRIN GEAMURILE CURATE

Am auzit odată că există două părţi ale oricărei poveşti: a ta şi cea corectă. Această zicală m-a inspirat să vă împărtăşesc următoarea anecdotă. Iertaţi-mă dacă aţi mai auzit-o înainte, dar cred că este atât de puternică pentru noi, ca motivatori ai oamenilor.
Capacitatea de a recunoaşte că toţi avem lucruri de îmbunătăţit la noi sau că niciunul dintre noi nu este perfect este componenta cheie în abilitatea de a empatiza şi apoi de a inspira. geam curat
Un cuplu tânăr de succes, însufleţit de nechibzuinţa tinereţii, s-a mutat într-un cartier select. Vecină le era o văduvă bătrână. În fiecare dimineaţă, văduva îşi spăla hainele de mână şi le atârna pe o frânghie, să se usuce la soare. În fiecare dimineaţă, tânăra soţie se plângea că hainele întinse la uscat îi blochează priveliştea şi se întreba de ce oare, în epoca modernă, cineva îşi mai spăla încă hainele de mână. Ba chiar accentua faptul că rufele respective erau încă murdare. „Cred că trebuie să-i arăt doamnei bătrâne cum să-şi spele hainele corect. Este dezgustător să văd în fiecare zi haine murdare care sunt întinse în faţa ferestrei mele”, se plângea tânăra. „Poate că ar trebui să investească mai mulţi bani într-un detergent mai bun sau chiar într-o maşină de spălat.” Soţul ei s-a uitat lung la ea, dar nu a scos niciun cuvânt. Câteva zile mai târziu, tânara soţie a fost surprinsă să constate că hainele care erau atârnate pe frânghie erau curate. „Uite, a învăţat cum să spele corect rufele”, l-a atenţionat ea pe soţul său.
Într-un final, soţul i-a răspuns: „De fapt, m-am trezit azi-dimineaţă mai devreme şi am spălat geamurile. Hainele vecinei erau curate, ferestrele tale erau cele murdare!” La fel este şi în viaţa reală. Mai mult ca niciodată, trebuie să ne curăţăm propriile noastre „ferestre”, înainte de a-i judeca pe alţii.
Am încredere că, atât timp cât încercăm să vedem întotdeauna lucrurile şi din punctul celorlalţi de vedere, vom fi capabili să ne diferenţiem de ei şi să creăm mediul în care oamenii doresc să se implice şi să-şi dezvolte afacerile.

Observ în jurul meu faptul că oamenii care reuşesc în viaţă au în comun o anumită caracteristică. Ei fac ceea ce ştiu că trebuie să facă, atunci când trebuie să o facă, fie că sunt sau nu în dispoziţia necesară. Majoritatea oamenilor ştiu ce au de făcut pentru a ajunge acolo unde îşi doresc. Însă doar o parte trec şi la fapte, iar doar câţiva au şi tenacitatea de a-şi atinge, de fiecare dată, obiectivele. Caracteristica lor primordială este voinţa de fier. Dintre toate virtuţile omului, voinţa pare a fi cel mai greu de educat. Şi asta pentru că, de cele mai multe ori, avem tendinţa de a fi indulgenţi cu noi înşine. De ce să sari jos din pat şi să treci la treabă când e atât de bine şi de călduţ acolo? De ce să te abţii de la a mânca a treia prăjitură când ea îţi aduce atâta plăcere? De ce să mergi la sală când asta presupune efort fizic? Perspectiva de a ceda tentaţiei sau comodităţii e mult mai atrăgătoare… Cei care se ascund în spatele afirmaţiei „asta mi-e firea şi n-am ce face” vor avea o surpriză: voinţa se poate educa. Ea se poate întări pentru a învinge comoditatea şi a servi unor scopuri constructive.

Lasă un comentariu

Unde începe vindecarea omului?

healingDe multe ori nu suntem înțeleși, suntem judecați pe nedrept, sau suntem buni numai până convine cuiva și apoi, dintr-un motiv sau altul, nu mai suntem buni. E ca o joacă de grădiniță, dacă nu mai placi cuiva, respectivul își poate lua jucăriile și nisipul și te lasă fără explicații. În joc e lipsa de maturitate a unora. Și uneori nu poți face mare treabă, trebuie, pur și simplu, să aștepți să mai crească un pic, să se coacă. Chiar dacă vom încerca să ne explicăm, nu vom fi înțeleși, întrucât nivelele de maturitate și de creștere sunt foarte diferite. Cei mai mulți în astfel de situații, se închid și caută să-și înăbușe mânia și ura. Însă creierul omului este ca un computer, păstrează în memoria lui toate câte i se întâmplă.
Și-atunci, cum poate omul căruia i s-a făcut nedreptate, care a suferit fizic sau emoțional, să se facă bine, să-și revină din această stare deplorabilă?
Da, vindecarea este posibilă! Ea începe atunci când omul are un moment de frângere și de profunzime cu Dumnezeu, și înțelege că Dumnezeu care vede absolut tot (EL ROI), știe și cunoaște orice situație din viață și orice atitudine a omului. Chiar dacă nimeni nu te crede sau crezi că nimeni nu știe ce se petrece în sufletul tău, Dumnezeu a fost prezent și a văzut toată situația, și în planul Său care este mai presus de gândirea omenească, a îngăduit să și se întâmple acel incident. Oricât de groaznic, de nedrept și de dureros a fost, El folosește toate lucrurile spre binele tău, dacă-L cunoști pe El, dacă Îl crezi și Îl iubești pe El. El nu părăsește pe cei ce-L caută (Psalm 9:10)
Oricum a fost însă, trecutul nu mai poate fi schimbat, fie că tu ai avut o atitudine nepotrivită, fie că ai fost criticat sau rănit, simți un gol în suflet.
Dacă nu-ți verifici starea, gândurile rele îți pot pricinui mult rău în viață. Întrebarea cea mare nu este Cine este de vină?, ci Unde este Dumnezeu când ai cea mai mare nevoie de El? Sau De ce Cel care vede și știe totul n-a intervenit ca să n-o pățești, ca să nu suferi? Vede El și știe oare ce se întâmplă cu noi, sau ne-a lăsat să ne descurcăm singuri cum putem?
Psalmul 11:4 spune: Ochii Lui privesc, și pleoapele Lui cerceteză pe fii oamenilor. Iar în 2 Tesaloniceni 1:6-8 scrie: Fiindcă Dumnezeu găsește că este drept să dea întristare celor ce vă întristează… într-o flacără de foc, ca să pedepsească pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu și pe cei ce nu ascultă Evanghelia Domnului nostru Isus Hristos.
Aceste adevăruri ale Scripturii te vor mângâia, te vor vindeca, îți vor reda nădejdea și vor fi un scut împotriva săgeților arzătoare ale criticilor și pârâșilor tăi, și al fraților și surorilor tale.

Lasă un comentariu

Fără pasiune o parte din noi moare

PatrikOrice lucru se învață prin exercițiu. Învățăm să citim, citind. Învățăm să mergem, mergând. Învățăm să iubim, iubind. Învățăm să comunicăm, comunicând. Există o zicală care conține mult adevăr: “Descoperă ceea ce ai face cu atâta bucurie încât ai lucra și pe gratis”. Iar dacă te perfecționezi în domeniul respectiv, oamenii te vor plăti pentru a face acel lucru.
Se spune că e nevoie de zece mii de ore pentru a ajunge să faci un lucru la nivel de  excelență. Ştim că mintea umană are nevoie de minim 4 repetări pentru a se convinge că un lucru e adevărat.

De exemplu, în sport, e verificat deja: după ce alergi vreo 10 mii de ore, corpul îți cere să alergi pentru că experiența prin care treci este una plăcută, de la un capăt la altul. Adică, tot corpul tău respire altfel, mintea este mai limpede, rezistența la boală e mult mai mare, ești mult mai energic, mai optimist și mai cu dor de a repeta procesul.

La fel e în prezentările publice: după două mii cinci sute de prezentări de tot felul (cam 10 mii de ore de moderare, training, speaking, seminarii, ședințe cu echipa), pot să spun că dinamica și răspunsul publicului se simte cu totul altfel decât la început. Când am început această activitate, cu mai bine de 18 ani în urmă, aveam impresia că nimeni nu mă aude și că sunt cam stângace în exprimare. După ani de experiență, adesea cuvintele curg, și pot foarte ușor să simt pulsul audienței.

Același principiu se aplică și în profesiile liberale: după ce ai profesat vreo 10 mii de ore ca avocat sau medic, îți intră în rutină respectivul comportament și devine parte integrantă din tine, nu mai e ceva ce faci, ci, mai degrabă, este ceva din ceea ce ești.

În antreprenoriat, e dovedit, după primii 4 ani de antreprenoriat, începi să vezi complet diferit realitatea față de cum o percepeai în primii doi ani, începi să comunici ”spontan”, în situații pentru care înainte aveai nevoie de training, coaching și automotivare, și ești pregătit să treci la următorul nivel de calificare și profesionalism.
Orice activitate are nevoie de timp și multă practică, mult exercițiu. Însă, deasemenea, e dovedit că primele 20 de ore de practică în domeniul pe care ți l-ai propus sunt cele mai importante, dacă știi cum să le folosești efficient și productiv!

Josh Kaufmann, un autor care vorbește din experiență, spune că în primele 20 de ore poți dobândi 70-80% dintre abilitățile de care ai nevoie ca să deprinzi, decent, la nivel de începător, o abilitate medie, cum ar fi cântatul, o limbă străină, etc. Iar mintea noastră poate fi motivată pe principiul recompensei. Elementul esențial al recompensei este durata până la care trebuie să aștept pentru a fi recompensat. Degeaba știu că durează vreo 5 ani, adică 10 mii de ore până când primesc recompensa de care am nevoie și mă pot bucura de excelența pe care am atins-o… Vreau să fiu recompensat ACUM! Astfel, majoritatea oamenilor se demotivează când aud de cele 10 mii de ore și e normal să fie așa. Cum ai reacționa, însă, dacă ți-aș spune că primele 20 de ore sunt cele mai importante? Te-ar motiva informația asta? De ce? Pentru că ești dispus oricând să investești 20 de ore, dar nu prea te încântă gândul să investești 10 mii de ore. Pentru că nu ai certitudinea 100% că asta vei vrea să faci în următorii 5 ani, dacă nu simți mai întâi GUSTUL. Primele 20 de ore reprezintă DEGUSTAREA necesară! Ce se întâmplă în primele 20 de ore determină gradul de motivație pe care îl vei avea când o să decizi să mergi pe drumul celor 10 mii de ore. Deaceea e așa de important ca în primele 20 de ore de practică să ai persoana potrivită alături, motivația necesară și planul de activitate pe pași. Progresul este asigurat și vei avansa rapid prin toate etapele de evoluție către performanță. Sigur că va fi nevoie pe parcurs să te ajustezi, să fii flexibil și deschis la a face anumite schimbări.
Și totuși, ce îi poartă pe oameni pe înălțimi de împlinire? Ce îi determină pe oameni să-și asume riscuri, să facă ceva ce n-au făcut cei din familia lor și să depună tot efortul pentru a reuși? Este pasiunea din inima lor, nicidecum talentul. Talentul e un dar minunat primit de sus, dar nu e suficient doar să-l ai, trebuie să-l șlefuiești, să-l dezvolți, ca să aducă mai mult profit. Ca în pilda talanților…. Pasiunea este ca un combustibil, care întreține focul din inimă pentru a nu se stinge până nu-și vede misiunea împlinită. E cea care mă ajută să nu renunț, chiar dacă eșuiez în repetate rânduri. Este ceea ce mă face să cânt, să zbor de bucurie. Este ceea ce mă face să plâng, chiar să sufăr în tăcere. Este ceea ce mă face să visez. Și când ești pasionat de ceva, debordezi de energie și creativitate.

Eram la o întâlnire de tineret în nordul Moldovei împreună cu Petru, soțul meu. Vorbeam tinerilor despre dragoste, prietenie, căsătorie. Le împărtășeam despre pasiunea căsniciei noastre, despre felul miraculos în care am ajuns împreună ca soț și soție. La timpul liber de întrebări și răspunsuri, o tânără mi-a trimis un bilețel în care își exprima admirația față de ceea ce făceam în radio și că era unul din fanii mei. Tot în bilețel, am fost întrebată care e secretul pasiunii care o pun în fiecare emisiune? N-am ezitat mult și am răspuns: Îmi place la nebunie ceea ce fac, și de o vreme chiar mă pricep la ceea ce fac (am căpătat ceva experiență). Mai mult, ceea ce fac are impact în viața altor oameni. Mă bucur când oamenii sunt încurajați, sunt motivați, sunt chiar schimbați. Iar când fac ceea ce am fost menită să fac mă simt mai plină de viață. Înseamnă că n-am trăit în zadar. Fiecare clipă s-a meritat! În ciuda salariului neînsemnat, uneori întârziat, și alteori plătit în produse alimentare. În ciuda condițiilor de lucru nu tocmai adecvate, înconjurați de tot felul de aparate și emițătoare, fără nici un fel de asigurare. În ciuda faptului că am lucrat toți acești ani fără carte de muncă, fără concedii “meritate” plătite, și fără alte drepturi legale fiind mai apoi mămică. Am făcut din radio pasiunea mea.
E-adevărat, fără pasiune o parte din noi moare. Iar dacă nu ne analizăm inima cât mai curând, vom ajunge o persoană pe a cărei piatră funerară poate fi scris: Mort la 30 de ani. Îngropat la 60. Norman Cousins spunea la acest subiect: “Moartea nu este cea mai mare pierdere. Cea mai mare pierdere o suferi când moare ceva din tine în timpul vieții”. Iar Martin Luther King Jr, liderul pentru drepturile omului a spus: “Dacă o persoană nu a descoperit pentru ce și-ar da viața, nu merită să trăiască”.

Lasă un comentariu

Ești motivat? Ce te motivează?

motivationMotivația a fost dintotdeauna un subiect care m-a preocupat. M-au fascinat oamenii (deși puțini) care în ciuda circumstanțelor lor au rămas entuziasmați și energici, pe când alții (cei mai mulți) au fost mereu puși pe burtă și controlați de circumstanțele lor. Cea mai mare provocare a vieții rămâne a fi aceea în care înțelegem cine suntem și cu ce capacități am fost înzestrați. Și, binențeles, în aceeași măsură înțelegem care sunt tentațiile, obiceiurile și limitările care ni le autoimpunem pentru a rămâne ineficienți, izolați și neputincioși.
Probabil ați citit sau ați auzit în seminarii și cărți motivaționale de auto-motivație și v-ați întrebat ce-o mai fi și asta?
E un subiect foarte complex, deaceea și o definiție clară e greu de dat. E vorba de un mecanism interior care împinge, forțează comportamentul și caracterul nostru. Trebuie să detectezi acel mecanism personal, pentru că ceea ce mă mișcă pe mine, nu te va mișca pe tine, și invers. Deci, nu e neapărat important cum îi spune la acel mecanism, ci ce face. Poate fi o idei spusă la momentul potrivit, într-o manieră accesibilă ție. S-au spus multe idei, dar nu au atins toate în aceeași măsură.
Cineva spunea că oamenii sunt ca niște dinamite; puterea necesară este în ei, dar nimic nu se întâmplă până nu li se dă foc.

Motivația = motivul sau motivele pentru care vom acționa. Fericire nu înseamnă unde și când, ci aici și acum. Pentru a te motiva pe tine, identifică motivele și acționează conform lor; pentru ai motiva pe alții, identifică motivele lor și încurajează-i să acționeze.
Informația e o mare valoare. Iar educația poate învinge paralizarea motivației. Un mare filozof spunea că doar cei educați sunt liberi. Fiind informat – vei analiza cum stau lucrurile – și neapărat, în consecință, vei acționa.
Refuzăm să ne concentrăm atenția numai pe lucrurile ce pot fi rezolvate, din obișnuință. Dacă rutina zilnică ni se schimbă, ne dăm peste cap și ne stricăm ziua.
Vă rog să vă gândiți un pic. Îți poți pierde toți bani și să începi din nou. Dacă ți-a ars casa, o poți reconstrui.
Dar sunt lucruri care nu te costă nimic, absolut nimic, dar pe care nu le poți lua de la capăt și nici nu le poți reconstrui. Care ar fi acestea? Dacă reușești să le identifici, astea sunt adevăratele valori. Iar una din cheile auto-motivației e să clarifici care sunt principalele tale valori în viață.
Am auzit pe mulți spunând că au valori și le știu fără ca cineva să le amintească. Cu toate astea, au făcut decizii greșite în viață și au suferit consecințele grave. Deci, valorile noastre de bază, cunoscute și apărate, susținute (pentru care ești gata să mergi și în apă și în foc), te vor ajuta să ieși din confuzie, să apuci pe calea dreaptă la o răscruce de drumuri, te vor scoate la limanul dorit chiar în ciuda ceții dense. Multe lucruri ne vor distrage, vor încerca să ne abată pe calea vieții, să ne arunce departe de valorile noastre; uneori chiar vom fi forțați să facem alegeri extrem de dificile. Tocmai atunci când va trebui să faci sacrificii financiare, materiale pentru a le păstra pe cele care cu adevărat contează pentru tine și care le-ai primit gratuit…. uite aia decizie înțeleaptă.
Mă întrebi ce lucruri ai primit gratuit? Gândește-te și tu! Ai plătit ceva pentru trupul tău, pentru mintea ta, pentru sufletul tău, pentru sănătatea ta, pentru inteligența ta, pentru credința ta, pentru soțul/soția ta, pentru copiii tăi, pentru părinții tăi?
Probabil că nici nu ai conștientizat că astea sunt valori fără preț care ți-au fost date de Cineva pe gratis?! Mai treci încă odată prin ele și analizează-le. Le-ai oferit atenția și respectul cuvenit? Chiar înseamnă ele ceva pentru tine?
Să începem cu trupul. Atât scrierile biblice, cât și marii filozofi au spus că trupul nostru este un templu pe care îl zidim fiecare cum ne place. Și cum bine știm, când e vorba de o construcție, partea cea mai importantă e temelia. Nu geamurile termopan, nu acoperișul de țiglă, nu gresia din baie, și nici măcar ușa de fier de la intrare nu face ca o clădire, o construcție să fie trainică și rezistentă, ci temelia.
Ce ar reprezenta o temelie bună pentru zidirea trupului nostru? Dacă e mai bine de 70 % apă, la sigur că are nevoie ca mereu să fie aprovizionat cu apă, să nu rămână dezhidratat.
Hipocrate a spus că „un om înţelept ar trebui să ia în considerare faptul că SĂNĂTATEA este cea mai mare binecuvântare a omului”. Şi cred că este mult adevăr în această afirmaţie. Din păcate observăm din statisticile medicale cum tot mai mulţi oameni suferă de obezitate, de inimă, etc, boli cauzate în principal de sedentarism.

De fiecare dată, și în multe aspecte ale vieții, o singură decizie îți poate schimba viața. Acea singură ideie sau alegere poate fi cea mai mare motivație a ta, pentru că îți oferă multă speranță pentru viitorul de mâine, în ciuda circumstanțelor de astăzi în care te afli. Totul depinde de această singură decizie. Poate că e nevoie să-ți schimbi stilul alimentar, poate trebuie să te oprești din băut, să renunți la o relație abuzivă și defectuasă în care te afli, poate trebuie să-ți schimbi locul de muncă, poate trebuie să începi o afacere, poate trebuie să te implici în lucrări de voluntariat și caritate, … am enumerat doar câteva. Dacă ai curajul să faci ceva schimbări azi, mâine vei culege roadele unei vieți schimbate. Uneori, pot fi alte feluri de decizii, cum ar fi: nu renunța, perseverează, fii consecvent, nu ceda în fața împotrivirilor. Nu ești singurul care a trecut pe-acolo.
Toți oamenii au parte de greutăți. Unii au fost respinși și marginalizați în repetate rânduri, dar n-au renunțat să-și mai dea o șansă și au reușit. Întrebarea mea este: Vei avea curaj să faci o decizie înțeleaptă care să-ți schimbi viața în bine?
Frica ucide mai mulți oameni decât moartea. Dacă ești capabil să confrunți frica, vei fi și mai motivat să acționezi. Când dai înapoi sau când nu faci nimic, frica îți poate foarte ușor domina gândirea și emoțiile tale. Când ți-e frică ai doar două opțiuni: să nu faci nimic, iar frica te va împânzi ca un cancer; sau să identifici persoana sau situația care îți cauzează frica și să o confrunți imediat. Nu-i ușor. Cine a spus că este? Dar e mult mai rău și mai devastator să trăiești cu o stare de frică și îngrijorare constantă. Ești mai mult mort decât viu.
Înlătură frica și fă ceva mișcări, pași mici în fiecare zi. Puneți un calendar cu tot anul undeva pe perete și în fiecare zi scrie-ți activitățile. După câteva săptămâni vei fi încântat să descoperi că ai reușit atâtea lucruri.
Acțiunile zilnice crează obiceiurile care ne vor forma caracterul. Practicarea zilnică îmbogățește experiența și te ține mereu motivat pentru atingerea scopurilor propuse. Nu întrerupe acest cerc performant: curaj – decizii bune – acțiuni productive – experiențe frumoase – motivație – perseverență – împlinire – scopuri atinse.

Ai întrebări? Ai nevoie de un mentor care să te motiveze?
scrie-mi: viobragaru@gmail.com
http://www.petrubragaru.com